Hmmm…

E totusi ciudata viata asta, zi de zi ma trezesc, ma duc la munca, vin acasa, dorm, pe urma o iau de la capat. Viata fara Teo m-0a facut sa inteleg si sa vad unele lucruri altfel. Cand ceva ti se pare normal… din clipa urmatoare se poate schimba radical. De multe ori stau seara cu noii prieteni la o poveste si imi dau seama de acel gol care ma inconjoara. El nu este, locul lui nu poate sa il ia nimeni. Nimeni nu il poate inlocui. Uneori ma trezesc noaptea, ii simt prezenta langa mine, ii simt respiratia, ii aud pasii in casa. Il salut , pe urma adorm. E Teo. E el, unicul barbat din viata mea, singurul pe care l-am iubit.