Categorisit la Uncategorized
a trecut prima saptama de cand mi-a murit sotul, mi-am pierdut lumina ochilor jumatatea mea.
tri zile am fost la spital internat si drogat cu calmante ca sa fac fata socului. nici acum nu cred ca s-a intamplat asa ceva. stau in camera noastra si privesc in jur, adulmez hainele lui teo si caut acea caldura care m-a strans la el in urma cu doar cateva zile. strang in brate urna in care a fost cenusa lui teo si o strang neincetat. nu pot sa dorm, ii aud vocea surasul ii simt mirosul lui peste tot. stau si privesc scrumiera cu tigara fumata pe jumatate si incerc sa plang dar nu mai am lacrimi. de ce a plecat? de m-a lasat singur in lume? de ce ?deja luasem biletele pentru pasti , am vrut sa merem la miami, de ce e atat de cruda soarta ca mi-la luat de ce ? nu pot sa mananc, nu am putere. mi-am pierdut socru si sotul. am ramas doar eu. mama e inca cu mine vine sa ma vada din 5 in 5 minute. stau cu urna in brate si ma uit la poza noastra de pe perete.
cine a fost teo? cel mai minunat om din viata mea care m-a invatat cum sa vorbesc, cum sa ma imbrac, cum sa iubesc si cum sa traiesc. dar nu m-a invatat cum e viata fara el.
cand aut trosnetul podeli parca pe el il aud cum paseste si se apropie de mine. am vrut sa-mi pun capat zilelor ca sa fiu cu el. nu mai rezist fara el. am fost azi la firma, toata lumea e devastata, nimeni nu e capabil sa-i preia locul, am stat 10 minute, n-am putut mai mult. am fost in parc la banca noastra am stat ore in sir asteptandu-l ca in alte ocaii, nu a venit, am plans si plang in contunoare. unde esti teo? unde esti? a plecat la ingeri sa fie cu parintii lui. m-a lasat sa sufar aici dar o sa ma duc in curand si eu la el.
9 Comentarii până acum
Lăsați un comentariu
<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <pre> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>
Am cunoscut oameni care au supravietuit mortii partenerilor de acelasi sex, ca in cazul tau. Eu cred ca o sa rezisti si o sa treci mai departe. Altfel nu se poate. Daca totusi optezi pentru sinucidere, e numai alegerea si responsabilitatea ta.
Dumnezeu sa fie cu tine si cu Teo. In locuri diferite, sper.
Legatura voastra nu a pierit si nici nu va piere, de asta te pot asigura.
Comentariu�Comentarii de eXstatic februarie 11, 2009 @ 1:43 amIn plus, ai pe cineva care te iubeste… In viata, mama ta. Dupa viata, Teo… Dincolo de viata, Dumnezeu.
Ma scuzi pentru comentariile consecutive.
Comentariu�Comentarii de eXstatic februarie 11, 2009 @ 1:48 amOf, Zoli,
Asa cum a spus si eXtatic, sinuciderea e o alegere extrema, pentru care ai purta o imensa responsabilitate.
Insa…care e rostul? Il aduce inapoi pe Teo? Nu! Insa il poate face sa dispara definitiv. Ti-am mai spus si iti repet (si de altfel ai spus si tu): o mare parte din tine este opera lui Teo. Daca si tu mori, Teo chiar dispare.
In plus…crezi ca rezolva ceva sinuciderea? Crede-ma, nu rezolva nimic. Da, OK, scapi de o durere, dar nimic mai mult. Ti-o spun ca un om care a incercat sa se sinucida de cateva ori. Ultima data cand am facut-o, acum 10 ani, am luat un cordon si mi l-am strans in jurul gatului cu atata furie pana amlesinat din lipsa de oxigen. M-am trezit pe jos dupa vreo cateva ore…iar in timp mi-am dat seama cat de mult as fi regretat daca as fi reusit. Viata mi-a dat intre timp suficiente momente frumoase ca sa ma faca sa renunt la astfel de idei.
Ai mai spus ca Teo te-a invatat foarte multe, mai putin cum sa traiesti fara el. Adevarat…si normal. Nu Teo trebuia sa te invete cum sa traiesti fara el, ci trebuie sa inveti singur. Si nu sa traiesti fara el, ci sa accepti ca se poate trai cu el si la alt nivel. Sa stii ca zicala aceea cu “timpul vindeca” este chiar adevarata…timpul chiar ne vindeca, indiferent ca vrem sau nu sa fim vindecati.
Gandeste-te ca daca te sinucizi, dincolo de faptul ca mai adaugi o moarte la un sir de morti care trebuie sa inceteze candva, dar il si tradezi pe Teo, ii dai o palma peste fata omului care a vrut si a facut atat de mult pentru tine, si arunci la gunoi toate aceste lucruri. Si la mama ta te-ai gandit? Crezi ca merita inca o suferinta in plus?
Te rog mult, vino-ti in fire. Este normal sa suferi atat de mult dupa Teo. Nu este insa normal sa te gandesti la sinucidere din cauza omului care nu si-ar fi dorit niciodata ca tu sa faci asa ceva.
Nu rezolvi nimic, ba din contra, il dai definitiv uitarii pe Teo daca faci asa ceva.
Mai bine uita-te in oglinda cu atentie, vorbeste cu tine insuti. Vezi care parti din tine sunt de fapt Teo sau ceea ce a facut Teo pentru tine. Vei descoperi multe. In loc sa te concentrezi pe gandul ca Teo nu e cu tine, incearca sa-l simti in tine si in jurul tau. Ii vei simti prezenta (si fizic, si psihic) si nu te vei mai simti singur. El este in tine si langa tine, indiferent ca iti dai sau nu seama de asta acum. Iar in loc sa plangi, fii bucuros ca ai avut ocazia sa-l intalnesti, sa va iubiti si sa cresteti impreuna. Foarte multi oameni nu au aceasta sansa nici in 10 vieti.
Sa stii ca in timp ce am scris acest mesaj, multi oameni de pe lumea asta si-au pierdut pe cineva drag. Cand voi apasa butonul ca sa il postez, in acest timp, undeva, cineva isi va mai pierde persoana iubita. Asta e o realitate permanenta a lumii in care traim. Daca am alege sinuciderea, in cateva ore nu ar mai exista oameni pe pamant. Asta pentru ca nu exista om care sa nu fi pierdut pe cineva drag macar o data in viata.
Insa unul din calitatile principale care ne face oameni, este capacitatea de a-i tine in noi pe cei care, aparent, dispar.
De aceea-ti spun…mergi mai departe, cu Teo langa tine. Il vei visa cand vei dormi, va veni sa te imbratiseze in somn. Va fi in permanenta langa tine sa te pazeasca si sa te ajute. Trebuie doar sa te eliberezi de durere suficient de mult incat sa poti simti aceste lucruri. Si crede-ma, le vei simti.
Si din nou…nu te sfii sa scrii pe acest blog, orice-ti vine prin cap. Sau sa le scrii celor care-ti raspund (poti vedea adresele de mail). Intotdeauna va fi cineva gata sa-ti raspunda.
Te imbratisez!
Comentariu�Comentarii de Maruan februarie 11, 2009 @ 7:05 amPoate ca vorbele mele ti se vor parea fara rost si nu vei mai citi pana la capat asa ca imi cer scuze de la inceput.
Comentariu�Comentarii de cristian februarie 11, 2009 @ 7:42 amAsemeni majoritatii cititorilor blogului vostru nu va cunosc. V-am cautat insa vorbele , am cautat sa imi imaginez , am simtit atmosfera dintre voi, din jurul vostru. Ati fost pentru mine imaginea tineretii , a vietii frumoase, a iubirii…
Ce urmeaza de acum incolo?
E in mana ta, Zoli. E atat de frumos ce ti-a ramas ! Poate acum vezi o casa goala prea mare dar, eu simt si tu stii ca asa e ,atunci cand scartaie podeaua cineva te indeamna: “Zoli e frumos afara, pune-ti blugii cei noi si du-te sa te vada soarele”.
Daca sunt pe masa biletele pentru Miami nu le lasa acolo. Si de ar fi sa plangi tot drumul pana acolo si inapoi, ia cu tine un prieten (cel mai bun pe care il gasesti) sau un strain ( un tanar care n-ar fi avut cum ajunge la Miami de unul singur) si du-te.
Ma gandesc la povestea voastra ca la lumanarile de paste. Stii cum se aprind de la una la alta. E o lumanare care arde, se apropie de una care inca nu arde, stau impreuna o vreme, fac amandoua o flacara mai mare si mai stralucitoare dupa care se despart, fiecare arzand si aprind fiecare alta lumanare.
Nu-ti face griji, Teo este mai intelept, stie multe, e bine acolo unde este. Si din cand in cand ii vei simti privirea asupra ta . Sunt oameni care asteapta lumina de la tine, ai grija de flacara ta sa fie frumoasa si calda.
Te rog , mai scrie-ne din cand in cand.
Zoli, annyira vartuk mar, hogy jelentkezz, bar mindannyian tudjuk, nem konnyu most neked. Lathatod, nem maradtal egyedul arrol nem is beszelve, hogy fentrol is vigyaznak rad. Kerlek, ne foglalkozz buta gondolatokkal, az elet es az ido mindent megold. Ne feledd, az elmult idoszak emleket senki es semmi nem veheti el toled. Sokunk egy eleten at nem kap ennyi szepet az elettol. Merits erot az elmult honapok felejthetetlen emlekeibol, szepsegeibol. Hasznald ezt fel a tovabblepeshez. Teo pedig orokke egyengetni fogja utadat a jovoben is.
Comentariu�Comentarii de mark21 februarie 11, 2009 @ 9:21 amNe csuggedj, az elet ilyen, produkal nehezsegeket is de rossz utan megint jonak kell jonnie.
Menj el Miamiba, ha egy mod van ra, ezt o is igy akarna!
Es ha lehet, idonkent jelentkezz itt es irjal meg magadrol. Szeretettel olellek.
Draga Zoli,
Te cunosc numai din blogul asta. Pe Teo la fel. M-a impresionat pana la lacrimi povestea voastra, ma gandesc in fiecare zi la voi si iti doresc din tot sufletul sa iti gasesti puterea – care se afla in tine!! – sa traiesti. Cred ca esti un om minunat si cred ca ce ati traiti voi doi impreuna este extraordinar. Un lucru mi se pare de admirat: din ce am citit, voi ati trait fiecare clipa impreuna la maximum. Nu ati lasat nici un moment sa treaca fara sa va aratati unul altuia cat de mult va iubiti, cat de frumos e impreuna, cat de bine va e impreuna. Exista atatea cupluri pe lumea asta care traiesc pe langa viata, uita ce minune este sa ai langa tine omul iubit. Faptul ca voi ati facut asta arata ca sunteti amandoi extraordinari, arata curaj, maturitate, intelepciune. Nu ai nimic de regretat, ai fost sincer, ai fost acolo prezent in fiecare clipa mai mult de 100%, ai dat iubire, ai creat bucurie, ati ajuns impreuna aproape de Dumnezeu prin sentimentele voastre. Cei care se duc de langa noi, traiesc mai departe numai prin NOI, cei care ramanem aici. Teo e in inima ta si eu cred ca Teo are nevoie de tine AICI unde esti tu acum, nu acolo unde e el…
Da-ti voie sa plangi, sa urli, sa te revolti, sa fii trist, da-ti voie sa treaca zilele, pana cand o sa iti dai voie sa zambesti.
Iti doresc din tot sufletul sa iti gasesti puterea de care ai nevoie si iti doresc din tot sufletul sa TRAIESTI asa cum ai facut pana acum cu Teo, din plin, in bucurie, in minunea care se cheama dragoste!
Comentariu�Comentarii de Livia februarie 11, 2009 @ 1:34 pmStiu Zoli, nu iti pasa de nimic. Decat de el. Si poate si de tine. Lui ii pasa de amandoi. Va iubea pe amandoi. Pe tine si pe el. Acum nu fi egoist. De ce sa iti pese numai de el? El vrea sa il iubesti in continuare. Si sa te iubesti pe tine mai mult decat ai facut-o pana acum.
Comentariu�Comentarii de FireMan februarie 14, 2009 @ 12:41 amIubirea voastra e o poveste. Si inca una cum nu se pot gasi in carti sau in filme. De ce nu ne povestesti? De ce nu arati lumii ce frumos a fost? Sunteti printre putinii oameni care se bucura de fericire pe pamant. Invata-i si pe altii, Zoli, arata-le cat de frumos si pur a fost. Adu-ti aminte de fiecare clipa si povesteste-ne-o. Vei face 3 lucruri deodata: te vei relaxa, zambind la clipele de fericire, ne vei fascina cu povestile tale, pe care nu le va sterge nimic si nimeni niciodata nici de pe blog nici din inimile voastre si inca un lucru. Si inca ceva: ii vei scrie lui Teo: el ramane printre noi si va citi declaratiile tale de dragoste, va zambi cand iti vei aminti cate o nebunie pe care el a uitat poate sa o scrie aici…
Copile, ce ar fi vrut Teo? Sa iti iei si tu viata? Nu cred. Eu cred ca a vrut sa fii fericit, fericit cum l-ai facut tu pe el. Ii datorezi asta: sa traiesti frumos si fericit, sa savurezi restul placerilor ce ti le ofera viata. El e cu tine. In inima. Nu are cum sa dispara de acolo. De fapt acolo a fost mereu, numai ca il si puteai pipai.
Fii demn si vrednic de a fi primit atata iubire si fericire. Nu multi se pot lauda cu ce ai simtit tu/voi. Nu fi las, pentru ca strici toata frumusetea de pana acum. Daca nu stai demn in fata lui Teo acum, angaresti dragostea voastra si astfel Teo a existat degeaba.
Imi imaginez ce e in sufletul tau. Stiu ca e greu. Dar si pentru el e greu. Mergi mai departe, si lumineaza cu lumina ce ai invatat de la Teo sa o porti in suflet.
Cu drag,
Iulian
doamne teo…. nu te cunosc, nu ma cunosti… ba mai mult acum dupa aceasta grea pierdere am dat de acest blog… dar m-a marcat tot ce am citit… si m-a cutremurat acest post al tau… plang acum de parca mie mi s-ar fi intamplat nenorocirea… zau asa… nu se poate sa existe atata suferinta
((
Comentariu�Comentarii de fabi februarie 16, 2009 @ 2:32 pmups am facut o eroare…draga.. zoli… nu teo. iarta-ma… e facuta sub pulsul celor citite..eventual modifica tu…scuze din nou
Comentariu�Comentarii de fabi februarie 16, 2009 @ 2:34 pm